Wellcome Halloween!

Ne mai despart doar câteva ore de sărbătoarea de Halloween și toată lumea caută costumul perfect în care să se deghizeze, de la ținute funny, până la cele cu adevărat horror. Petrecerea este așteptată în egală măsură atât de cei mici, cât și de cei mari, căci totul pare o joacă de copii în decorul luminat doar de felinarele cioplite-n dovleci: măști, schelete, paianjeni, fantome și pisici negre...

Deși considerată o sărbătoare 100% americană, Halloween-ul își are originile în Bătrâna Europă, pe vremea când străvechile popoare antice celebrau întâlnirea cu spiritele venite din lumea de dincolo.

Celții credeau că într-o anumita noapte din an, spiritele rele vin din lumea de dincolo și umblă pe pământ. De aceea, ei se deghizau în costume care mai de care mai înfricoșătoare și se vopseau pe față crezând că astfel vor goni spiritele rele.

Abia în secolul al XIX-lea, Halloween-ul este răspândit pe teritoriul Statelor Unite ale Americii prin intermediul imigranților irlandezi. Aceștia au dus cu ei peste ocean și tradiția sculptării felinarelor din napi, care le aprindeau cu ocazia unei sărbători religioase pentru a lumina sufletele celor plecați din lumea aceasta. Mai târziu, locul napilor a fost luat de dovleci, pentru că erau mult mai usor de modelat și iată că și astăzi simbolul Halloween-ului este dovleacul!

Halloween-ul este una dintre cele mai vechi sărbători din lume și chiar dacă își are rădăcinile într-un trecut destul de sinistru și demonic, este celebrată în foarte multe state de pe glob, fiind considerată a doua mare sărbătoare după Crăciun.

Cei mai bucuroși de sosirea Halloween-ului sunt copiii, care fac haz de costumele ”de groază” și adoră să dea viață vrajitoarelor, vampirilor, monstruleților sau fantomelor!
 

Să înceapă petrecerea!

La ceas de toamnă...

La mijlocul lui Brumărel, vremea este destul de prietenoasă la orele amiezii, când soarele blând se arată încă jucăuș printre cei câțiva norișori răsfirați pe cer. 

Frunzele copacilor și-au schimbat culoarea, dar stau încă bine agățate de ramuri. Din timp în timp, mai pleacă în dansul lor cu vântul și se aștern ușor peste pământ. Le-am auzit foșnind sub picioare și le-am simțit aroma amăruie când scotoceam după castane. 

Le-am pictat mai apoi culorile, să ne rămână toamna în suflet și să ne amintim de ea atunci când copacii vor fi goi...

Până nu demult vedete ale parcurilor, castanele au devenit actorii principali pe scena grădiniței!

Și un personaj nelipsit din frunzele uscate...

Încărcată de semnificație, precum pomii fructiferi de roade, luna octombrie este o portiță prin care timpul se strecoară pe furiș de la toamnă la iarnă. Serile sunt din ce în ce mai lungi și reci, bruma și înghețul parcă ne dau târcoale, iar grădinile par supărate și goale.

Nici nu-i de mirare, ”voinicelul cu părul bălai”, pe numele lui Brumărel, cum spune legenda, a venit călare de peste mări și țări și a furat parfumul florilor, lăsând în schimb bogăția pământului...