Nici prea mici, nici mari de tot! Așa am putea defini categoria de vârstă a copilașilor care, șovăielnici sau dimpotrivă, încântați de noua lor postură, trec pragul gradiniței!
Pentru unii dintre ei, mersul la grădiniță este un test greu de trecut. Copiii se despart deseori cu lacrimi în ochi de tot ceea ce înseamnă "acasă", de universul pe care ei și l-au creat și pe care îl lasă în urmă pentru a veni la grădi.
De aceea am dorit să le facem această trecere acasă-grădiniță cât mai plăcută, pentru a nu fi resimțită ca o desprindere de mica lor lume de până acum, de visele lor mici într-o lume mare... Grădinița în sine este o întreagă lume, unde visele devin realitate!
Când intră în grădiniță, copiii pășesc într-o mare familie, dar și într-o scenă de poveste, plină cu jocuri și jucării, care a împrumutat căldura căminului!
Când intră în grădiniță, copiii pășesc într-o mare familie, dar și într-o scenă de poveste, plină cu jocuri și jucării, care a împrumutat căldura căminului!
Și ca să destindem atmosfera chiar de la început, i-am așteptat pe cei mici cu surprize dulci...
După ce au "inspectat" toate colțurile grădiniței, i-am invitat pe copii în sălile de clasă pentru a le prezenta noile mape în care vom lucra anul acesta!
Grupa de germană... entuziasm și curiozitate!
Grupa de engleză... exuberanță și... seriozitate!
Și ca emoțiile să se topească mai repede, ne-am adunat cu toții la un loc să meșterim un suport de creioane în formă de arici, drăguț și util în același timp!
Ne-am jucat, ne-am distrat și lucruri minunate am creat!
Ba al meu e mai frumos!
Aricii, pregătiți să fie luați acasă de cei mici...
Aricii, pregătiți să fie luați acasă de cei mici...
Un arici cu mii de țepi
A plecat pe o cărare,
Cu năsucul ascuțit,
Căutând după mâncare.
"Parcă au simțit că vin,
Au plecat din cale-mi toate,
Dar când dau de-un mușuroi
Voi mânca pe săturate!"
